Banca Europeană de Investiții intenționează să crească sprijinul pentru regiunile mai slab dezvoltate economic din UE, concentrându-se în același timp pe tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Schimbările climatice trebuie să meargă mână în mână cu coeziunea.
Multe dintre regiunile mai sărace din Europa sunt printre cele mai expuse la impactul schimbărilor climatice. Însă ele se confruntă și cu posibilele consecințe negative ale tranziției la economia verde, digitală, fără emisii, de care avem nevoie pentru a contracara încălzirea globală. În sud, temperaturile mai mari din țările europene deja călduroase, precum Grecia, Spania și Italia, vor afecta agricultura și vor spori frecvența și intensitatea dezastrelor naturale, cum ar fi incendiile de vegetație care au provocat atâtea distrugeri în vara aceasta. Renunțarea la cărbune, care este esențială pentru reducerea emisiilor de CO2 în contextul schimbărilor climatice, va afecta multe regiuni din est care depind de cărbune, în special comunități și sectoare industriale din țări precum Polonia și țara mea natală, Bulgaria.
Dată fiind această dilemă, trebuie să ne concentrăm investițiile din aceste țări pe construirea unui nou tip de economie, pe principii durabile. De-a lungul timpului, o mare parte a investițiilor în țările mai sărace din Uniunea Europeană au vizat infrastructura, de exemplu autostrăzile și căile ferate, pentru a promova creșterea economică prin facilitarea comerțului. Dar felul în care investim trebuie să evolueze, dacă dorim să facem față amenințării pe care o reprezintă schimbările climatice pentru însăși existența noastră și să realizăm în mod echitabil tranziția la o economie modernă, digitală, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Nu ne vom îndeplini obiectivele climatice decât dacă ajutăm pe toată lumea să facă față costurilor tranziției ecologice și trebuie să rezolvăm problema investițiilor relativ reduse în climă și durabilitate din regiunile noastre mai slab dezvoltate economic.
Din acest motiv, Banca Europeană de Investiții își reexaminează abordarea și lansează un nou document orientativ privind investițiile sale în regiunile beneficiare ale fondurilor de coeziune ale Uniunii Europene. Ambiția noastră este să creștem valoarea împrumuturilor pe care le acordăm în aceste regiuni la 45 % din totalul finanțărilor. În același timp, ne lărgim sprijinul astfel încât să beneficieze și regiunile al căror nivel de dezvoltare economică se află sub media UE.
Folosirea finanțelor publice pentru a asigura coeziunea UE este una dintre misiunile de bază ale BEI. În perioada bugetară care a cuprins ultimii șapte ani (2014-2020), proiectele de coeziune au reprezentat 30 % din împrumuturile BEI (124 miliarde EUR), iar investițiile respective au dat rezultate deosebite. Modelele noastre interne arată că împrumuturile acordate în regiunile beneficiare ale fondurilor de coeziune în această perioadă vor stimula creșterea cu cel puțin 0,5 % și ocuparea forței de muncă cu cel puțin 0,2 % pe an - pentru următorii treizeci de ani!
Am văzut cu ochii mei impactul puternic pe care politicile de coeziune îl pot avea asupra comunităților regionale, în perioada în care am deținut funcțiile de ministru pentru dezvoltare regională și de șefă a autorității de management pentru dezvoltare regională în Bulgaria. Instrumentele financiare, precum cele implementate cu sprijinul BEI, sporesc și accelerează investițiile. Așa s-a întâmplat și cu inițiativa JESSICA (Sprijin european comun pentru investiții durabile în zonele urbane), care a fost unul dintre primele astfel de instrumente dezvoltate de Comisia Europeană și implementate de statele membre cu sprijinul BEI. În prezent, Grupul BEI oferă servicii financiare și de consultanță pentru a sprijini statele membre în implementarea eficientă și durabilă a Mecanismului de redresare și reziliență și a Mecanismului pentru o tranziție justă.
Regiunile mai puțin dezvoltate se află în principal în Europa Centrală și de Est, precum și în Portugalia, Grecia și regiunile sudice ale Italiei și Spaniei, care sunt fie regiuni cu venituri mici, care trebuie să recupereze decalajul, fie regiuni cu un istoric îndelungat de creștere economică scăzută. La acestea trebuie adăugate fostele regiuni industriale bogate care întâmpină dificultăți în a face față globalizării, schimbărilor tehnice și tranziției către o economie durabilă.
În cadrul noii noastre abordări, până la orizontul anului 2025, regiunile mai puțin dezvoltate, cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media UE, vor beneficia de o atenție sporită și de până la 23 % din împrumuturile totale acordate de BEI în UE. Regiunile cu un nivel intermediar al veniturilor (75 % - 100 % din media UE), denumite „regiuni de tranziție”, au fost identificate de Comisia Europeană drept un nou grup vulnerabil. Regiunile de tranziție, care se găsesc află în țări precum Franța, Spania, Finlanda și Țările de Jos, au nevoie de sprijin bine orientat pentru a face față unor provocări cum ar fi dependența lor de industriile cu grad scăzut de tehnologizare, costurile în creștere cu forța de muncă, educația relativ redusă și scăderea numărului de locuri de muncă în industrie.
În calitatea noastră de bancă pentru climă a UE, considerăm că nu există contradicții între noua noastră misiune de coeziune și obiectivele noastre climatice ambițioase - există doar sinergii și suprapuneri. Cele două merg mână în mână, pentru că nu vom reuși să ne atingem obiectivele climatice decât dacă oferim asigurări că nimeni nu va fi lăsat în urmă. Trebuie să ținem cont de încă un aspect: costurile aferente tranziției ecologice nu reprezintă decât o parte din costurile catastrofale cu care ne vom confrunta dacă nu reușim să înlăturăm amenințarea schimbărilor climatice. De aceea, suntem încrezători că putem să creștem valoarea împrumuturilor pentru regiunile beneficiare ale fondurilor de coeziune și să mărim proporția împrumuturilor destinate acțiunilor climatice la 50 %, un obiectiv pe care îl urmărim încă din noiembrie 2019.
Putem face acest lucru alegând cu grijă proiectele pe care le susținem, concentrându-ne pe domeniile prioritare pentru acțiunile climatice din aceste regiuni, cum ar fi mobilitatea curată, sigură și conectată; eficiența energetică; energia regenerabilă; alimentarea cu apă și tratamentul apelor reziduale; precum și industria, economia circulară, alimentația și agricultura. Serviciile noastre de consultanță pot contribui la creșterea gradului de conștientizare, la pregătirea strategiilor și proiectelor și la dezvoltarea capacităților administrative, aceasta pe lângă asigurarea finanțării, a cărei lipsă reprezintă principalul obstacol în calea acestor investiții.
Eventualele efecte negative pe care tranziția digitală și automatizarea le pot avea asupra locurilor de muncă și asupra sectoarelor industriale sunt uneori eclipsate de schimbările dramatice pe care le impune decarbonizarea. Importante sunt însă și diferențele structurale dintre regiunile beneficiare ale fondurilor de coeziune în ceea ce privește activitățile și competențele digitale și de inovare. Sondajul nostru privind investițiile, realizat în 2020, arată că 63 % din firmele aflate în regiunile mai puțin dezvoltate din Europa nu au activități de inovare. Chiar printre firmele mari, proporția celor cu activități de inovare este semnificativ mai mică decât în restul Europei (39 % față de 52 %). În aceste regiuni este nevoie de politici noi pentru a stimula inovarea, pentru a crește nivelurile veniturilor și pentru a sprijini adaptarea la tranziția digitală.
În cadrul noii noastre abordări cu privire la coeziune, intenționăm să rezolvăm această problemă ajutând întreprinderile de dimensiune intermediară din regiunile mai puțin dezvoltate să adopte tehnologii deja consacrate, precum și să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare. Întreprinderile de dimensiune intermediară sunt deosebit de importante, întrucât cercetările arată că acestea au un impact pozitiv puternic asupra comunităților lor. Vom ajuta și la îmbunătățirea accesului la finanțare a întreprinderilor de dimensiune intermediară acordându-le împrumuturi atât în mod direct, cât și prin programele noastre de intermediere.
În cele din urmă, nu ne propunem doar să ajutăm regiunile beneficiare ale fondurilor de coeziune, ci și să consolidăm apropierea dintre oameni și unitatea Uniunii Europene.
